O a mea e 'ai e le pepe?
E iloa e tagata uma o le faʻaogaina o mea e pala o le a le galue tutusa e pei o tagata matutua. O nisi oloa e ulu atu i le tino o se tamaititi e le faigofie ona afaina pe leai foi, ma o mai ma ni feces. O filo lanu moana i feeseaʻiga a le pepe ma i tamaiti matutua, o se tulafono, tulaʻi mo ni mafuaaga se lua:
- afai o le afiafi o se paluga na te 'aina ai apu, persimimo, kiwi, pears, faʻi;
- vitamini poʻo vailaʻau, lea e aofia ai le uʻamea.
O le mea lea, mai le luga, e mafai ona iloa o le taumafaina o meaʻai e uʻamea, e tumu i le mea moni o le tamaititi i fecesi o le a maua ai manoa uliuli, lea e masani ona sese i anufe "anufe" ese.
Aisea ua tupu ai lenei mea?
O le faʻaogaina o le tino o tamaiti laiti, aemaise lava pe afai o se faʻi po o se apu na faʻaofiina i le meaai mo le taimi muamua, e mafai ona tali atu i nei meaʻai. O le lanu uliuli i feau a tamaiti e leai lava se isi mea e sili atu nai lo mea e le o faʻataʻatiaina mea uʻamea, ma e le tatau ona fefefe se tasi i lenei mea. I se tamaititi ua matua, atonu o le a foliga mai lenei mea ina ua uma ona ia 'ai i le tele o persimmons poo kiwi.
E masani?
O le foliga mai o le "uliuli" uliuli i feeseeseaʻiga a se tamaititi o le masani lea, pe afai na te 'ai meaai e maua i le uʻamea, ma e le tatau ona togafitia. E pei lava e le tatau ona e aveesea nei fua aoga mai le meaai. I le faaopoopo atu i le uʻamea, faʻi, mo se faʻataʻitaʻiga, e aofia ai le tele o le potassium, lea e talafeagai mo le atinaʻeina o le mafaufau i tamaiti, ma i apu o loʻo i ai le vitamini C, lea e mafai ona puipuia le tamaitiiti mai siama ma siama. I le gasologa o taimi, o le a amata ona matua gaogao uma le elemene i le uʻamea, ma o le a mou ese atu fuga uli mai feʻau a lau pepe. O le isi mea, afai e le 'ai lau tama i meaʻai uʻamea, ona avea lea o se taimi e asiasi ai i le fomaʻi ma suʻe suʻega. O le a ia fesoasoani e malamalama i matua i le mafuaʻaga o se mea uiga ese faʻafuaseʻi ma, pe a talafeagai ai, o le a faatonuina ai togafitiga talafeagai.